Model PAAP (Programul Anual al Achizitiilor Publice)

Am atasat pt cei care au nevoie, un model de PAAP (Programul Anual al Achizitiilor Publice) pe care l-am conceput confoirm nevoilor mele. Va rog sa nu-l luati ca pe ceva batut in cuie, sunt sigur ca poate fi imbunatatit atat ca structura, cat si in ceea ce priveste nevoile fiecaruia. Pt cei care il vor prelua, atentie la formulele puse la primele pozitii. Acestea se pot aplica pt toate celelalte pozitii cu produse, servicii si lucrari.

multumesc de sfat bogdan

vreau sa te mai rog ceva.....daca binenteles nu deranjez
asi vrea sa-ti trimit luni cand ajung la birou planul meu de achizitii si sa-mi spui parerea ta
suntem inregistrati pe SEAP din 2007 (daca tin bine minte),dar atunci am avut o singura licitatie cu cerere de oferte,pe care a facut-o altcineva
acum trebuie sa efectuam pragul de 20% din total achizitii (ai citit undeva ca ar trebui de anul acesta sa atingem pragul de 50%),am auzit un zvon,
multumesc mult pentru atentia acordata,dar efectiv am intrat in panica,nu stiu pe cine sa intreb si mai ales sa cer cuiva o parere,un sfat
cu stima si cordialitate leonce34

No reason for panic!

Poti intreba aici orice nelamurire ai, pt ca nimeni nu s-a nascut invatat si cu siguranta cine are de spus ceva, isi va scrie aici parerea.
In principiu luni sunt liber, dar deplasarea pe care o am de facut este incerta din cauza vremii. Trimitemi-l pe mail si probabil pe seara o sa ma uit, daca nu, atunci sigur marti, desi nu am inteles care ar fi problema. Cat despre cei 50%, inca nu am vazut nimic oficial, dar eu unul fac eforturi ca sa conving cati mai multi dintre furnizori sa se inscrie in SEAP.

Achizitii prin mijloace electronice

Plafonul e in continuare de 20% plafon care, la nivel national, nu e nici pe departe atins. E vorba de undeva in jur de 3% real atins in anul 2009.
In ceea ce priveste inregistrarea operatorilor economici in SEAP cea mai buna motivatie, Bogdan, e nevoia. Daca AC ar anunta OE cu care colaborareaza in mod traditional ca nu mai face achizitii directe de la ei decat din catalogul electronic sa vezi cat de repede s-ar schimba lucrurile. Metoda e testata. In vremurile astea nimeni nu e dispus sa renunte la un client doar fiindca e prea comod ca sa se inregistreze ca OE in SEAP.

3%!!! Si eu care imi faceam

3%!!! Si eu care imi faceam probleme ca sunt un pic sub cei 20% Pana la urma (in cazul meu) vina pt neatingerea procentului tinta este in cea mai mare parte a ordonatorului de credite principal, pt ca bani am vazut doar pe hartie.
Cat despre motivarea OE, aici ai mare dreptate. Am preferat insa sa fiu un pic mai persuasiv, pt ca de multe ori trec 2-3 luni intre momentul achizitiei/a ridicarii bunului din magazin si plata facturii. Am avut situatii in care mi-am muscat limba sa nu-i spun verde-n fata ca nu voi mai lucra cu el, OE care mi-a spus ca nu este secretara sa stea in fata computerului.

adresa mail

buna bogdan,
scuze ca te deranjez dar ziceai sa-ti trimit in mail PA,scrie-mi te rog adresa ta de mail
multumesc

Scuze,

dar stiam ca puteai trimite mesaj la adresa mea direct de pe forum, Acum am observat ca nu mai este valabila optiunea.
as_bogdan@yahoo.com

model paap

M-am uitat pe modelul de PAAP atasat in excel si nu inteleg ceva, de exemplu cum alegi procedura de atribuire pe 03000000-1 in care incluzi si restul pana la produse petroliere sau alegi procedura in functie de totalul pe fiecare cod

Pe fiecare cod CPV

atat timp cat am un cod pentru produsele pe care le doresc. In eventualitatea in care produsul nu are cod CPV, apelez la grupa care il poate include. De exemplu:
daca vreau sa achizitionez portocale, merg pe codul pt portocale. Daca interesul meu este sa achizitionez citrice (adica iau si portocale si grapefruit sau lamai si pomelo, ori clementine), atunci aleg codul pt citrice.

Nevoie - estimare valoare - cod CPV-alegere procedura

Buna,
Eu lucrez in sistemul sanitar.As vrea o parere legata de sintagma: nevoie-estimare-cod CPV-alegere procedura.
La toate cursurile de perfectionare ni s-a atras atentia ca estimarea valorii contractului nu se face pe cod CPV ci pe "nevoie", "necesitate". O "necesitate"-"nevoie" poate cuprinde in acest fel un singur cod CPV sau mai multe coduri CPV.
Un ex: toner ptr.imprimanta are un cod CPV, cartusele de cerneala tot ptr.imprimante au alt cod CPV,benzile (panglicile )ptr.imprimante au alt cod CPV. Nevoia- necesitatea este aceeasi pentru toate: nevoia de a imprima..Prin urmare, estimarea valorii, in acceptiunea legii si ANRMAP se face prin insumarea valorilor estimate pentru toate cele 3 coduri CPV , conducand autoritatea contractanta la o procedura de achizitie , sau poate la achizitie directa, in functie de plafonul valoric obtinut.
Aceeasi gandire se poate aplica , in sanatate, de ex. pentru achizitia de alimente? Coduri sunt multe, nevoia este una singura, aceea de a hrani bolnavul. Mie mi se pare normal sa faci o licitatie deschisa,sau o cerere de oferta, in care sa cuprinzi grupele centralizate de produse, adica: Carne si preparate de carne, Lapte si produse lactate, Paine, etc. ca si loturi de produse, cu mentiunea ca ofertantii pot depune oferta si numai ptr.un lot, un lot cuprinzand mai multe coduri CPV din grupa respectiva, adica: carne carcasa, salam, carnati; sau lapte, iaurt, branza de vaci, branza telemea, etc., fiecare cu codurile lor CPV, adjudecarea facandu-se pe fiecare lot de produse , la valoarea totala a lotului, prin aplicarea criteriului de adjudecare stabilit.
Dar unii sustin ca nu este bine asa, ca estimeaza valoarea contractului pe fiecare cod CPV si aplica ceea ce iese din estimarea asta. In acest fel, nu se divizeaza contractul, evitand aplicarea unei proceduri de achizitie? Pentru ca estimand asa, pe fiecare cod CPV, iti ies mai mult achizitii directe!
Prin urmare as dori de la dumneavoastra sa imi lamuriti 2 chestiuni:
1) - Cum sa inteleg notiunea de "contract", in acceptiunea legii si a ANRMAP cand vorbeste de estimarea valorii contractului, daca trebuie tinut cont de "nevoie" si nu de cod CPV? . Mie mi se pare ca in acest caz, contractul trebuie perceput ca o notiune generala al carei scop este asigurarea unei nevoi , necesitati, a AC. Nu stiu daca ma fac inteleasa. Intrebarea mea vine in urma unor discutii purtate cu o auditoare care considera ca estimarea se face strict pe fiecare cod CPV si atunci i se parea normal ca spitalul sa faca mai mult achizitii directe (fiecare cod CPV - o achizitie- un contract- ce sa mai spun ca era foarte revoltata ca achizitia directa nu este considerata o procedura)
2)- Din care dintre articolele din OUG 34 sau HGR 925 ar putea reiesi ca estimarea valorii se face dupa nevoie-necesitate-scop final de atins si nu dupa strict fiecare cod CPV in parte? Ca eu am tot cautat, dar nu am gasit. Trebuie sa existe pentru ca nu degeaba ni s-a atras atentia la cursuri despre treaba asta
Va multumesc

pentru iulia sarbu Tot in

pentru iulia sarbu
Tot in sistemul sanitar lucrez si eu si am aceiasi dilema vis a vis de estimarea unui "contract" si alegerea procedurii. In sectiunea intrebari si raspunsuri a ANRMAP am gasit urmatoarea intrebare cu raspuns:
Care este legatura intre codul CPV si estimarea valorii contractului de achizitie publica?
Autoritatea contractanta are obligatia de a stabili programul anual al achizitiilor publice potrivit art.4 din Hotararea Guvernului nr.925/2006.
Obiectul contractelor de achizitie publica se pune in corespondenta cu sistemul de grupare si codificare utilizat in Vocabularul comun al achizitiilor publice (CPV). Aceasta se realizeaza prin incadrarea produsului, serviciului sau lucrarii in codul de 8 cifre care descrie cu cea mai mare acuratete acel produs/serviciu/lucrare.
Daca nivelul de acuratete al CPV este insuficient pentru a descrie necesitatile autoritatii contractante, atunci aceasta trebuie sa se refere la diviziunea, grupa, clasa, sau categoria care descrie cel mai bine obiectul achizitiei (un cod mai general, care poate fi recunoscut prin faptul ca are mai multe zerouri in coada).
Ratiunea pentru care trebuie utilizate coduri CPV cat mai specifice consta in depasirea barierele lingvistice intre autoritatea contractanta si ofertanti, astfel incat informatia privind obiectul contractului sa fie accesibila si precisa si pentru ofertantii vorbitori de alte limbi, asigurandu-se respectarea principiului nediscriminarii si transparentei. Un cod prea general nu ar preciza destul de clar ceea ce doreste autoritatea contractanta sa achizitioneze.
Avand in vedere cele de mai sus, dupa incadrarea in codul CPV cel mai specific posibil (cu cat mai putine zerouri in coada), se estimeaza valoarea contractului cu respectarea regulilor prevazute in Capitolul II, Sectiunea a 2-a, din O.U.G. nr. 34/2006, urmand ca, in functie de valoarea estimata, sa se aleaga procedura de atribuire. Precizam ca nu exista o legatura directa intre codurile CPV si modalitatea de estimare a valorii unui contract de achizitie publica.
De exemplu, in situatia in care obiectul contractului inglobeaza produse/ servicii/ lucrari incadrate in coduri CPV diferite, procedura de atribuire se alege in functie de valoarea cumulata a acestora.
Totodata, pentru a va ajuta in aplicarea prevederilor OUG nr. 34/2006, pentru estimarea valorii contractului, va prezentam urmatoarele exemple:
a) In cazul in care autoritatea contractanta isi propune sa achizitioneze lucrari pentru care urmeaza sa puna la dispozitia executantului utilaje care se monteaza, echipamente tehnologice sau orice alte amenajari si dotari necesare executiei lucrarilor, atunci valoarea estimata a contractului de lucrari respectiv trebuie sa includa si valoarea estimata a facilitatilor mentionate.
b) Produsele similare reprezinta produse cu acelasi uz sau cu uz similar care sunt grupate sub acelasi cod CPV, cum ar fi uniforme barbati si uniforme femei. In aceasta situatie procedura se alege in functie de valoarea estimata cumulata.
c) Daca lucrarile au acelasi cod CPV, dar urmeaza sa fie executate pe amplasamente diferite si pentru care au fost elaborate studii de fezabilitate diferite, atunci valoarea estimata se calculeaza pentru fiecare lucrare in parte.
d) Serviciile de consultanta financiara nu pot fi considerate servicii similare cu cele de consultanta tehnica. In consecinta, procedura de atribuire se alege in functie de valoarea estimata pentru fiecare contract in parte.
Pornind de la exemplu dat pe site-ul ANRMAP , inteleg ca se stabileste pe cod CPV, cu mentiunea ca si aici e de comentat (art 27 alin 5 din OUG 34 -ce inseamna produse similare - conform manualului operational sunt produse cu acelasi uz sau uz similar , ex dezinfectanti si produse aseptice , piese de mobilier).Prin urmare deduc ca nu codul cpv este cel conteaza ca poti sa ai produse similare gen carne pui, carne pasare sub coduri cpv diferite sau mai mult intregul necesar de alimente cu " n " coduri cpv. Consideri produse similare produse care fac parte din aceiasi grupa cpv ? sau consideri produse similare toate produsele folosite pentru hranirea bolnavilor? si atunci cum ramane cu exemplul de pe site -ul anrmap.

Ptr.dl.Iordache - Estimare valoare-cod CPV-procedura de achiziti

Vedeti? Intr-un fel ma bucur ca nu sunt singura care ma framant cu aceste probleme....
Deci : "Obiectul contractelor de achizitie publica se pune in corespondenta cu sistemul de grupare si codificare utilizat in Vocabularul comun al achizitiilor publice (CPV). Aceasta se realizeaza prin incadrarea produsului, serviciului sau lucrarii in codul de 8 cifre care descrie cu cea mai mare acuratete acel produs/serviciu/lucrare."
Pe de alta parte, tot legea spune ca: " Produsele similare reprezinta produse cu acelasi uz sau cu uz similar care sunt grupate sub acelasi cod CPV, cum ar fi uniforme barbati si uniforme femei. In aceasta situatie procedura se alege in functie de valoarea estimata cumulata."
In cazul nostru referitor la alimente, eu inteleg atunci asa :
Exemplu:
15100000-9 - Produse de origine animală, carne şi produse din carne
Acest cod CPV cuprinde tot ceea ce inseamna carne si preparate din carne (de pasare, pui,vita,porc, etc.), produse care se folosesc intr-o unitate sanitara cu paturi, si desi are fiecare tip de produs codul lui CPV, din definitia de mai sus rezulta ca ele sunt produse similare ("Produsele similare reprezinta produse cu acelasi uz sau cu uz similar care sunt grupate sub acelasi cod CPV")
Prin urmare, estimarea valorii contractului de produse de origine animală, carne şi produse din carne
se va face prin insumarea valorii tuturor tipurilor de carne si produse din carne de care unitatea sanitara are nevoie, respectiv insumarea valorii tuturor codurilor CPV corespunzatoare acestora.
Adica aduni valoarea necesarelor cuprinse in urmatoarele coduri CPV:
15111100-0 Carne de vită
15111200-1 Carne de mânzat
15112000-6 Carne de pasăre
15112100-7 Carne proaspătă de pasăre
15112130-6 Carne de pui
15112300-9 Ficat de pasăre
15113000-3 Carne de porc
etc......sau altele din cadrul codului, depinde ce se foloseste in spital
Se poate observa ca toate aceste produse fac parte din aceeasi grupa 151...(Aduceti-va aminte de prevederile OUG 60/2001 care stipulau ca estimarea valorii contractului se face dupa grupa CPV - adica primele 3 cifre ale codului) , deci eu inteleg ca respecta definitia data produselor similare: sa fie "grupate" in acelasi cod CPV si au si aceeasi utilitate.
Prin urmare, in niciun caz nu faci achizitie pe fiecare cod CPV in parte de carne si preparate de carne, ptr.ca in felul acestea se incalca prevederile art.23 din OUG 34 si anume:
Art.23
"Autoritatea contractanta nu are dreptul de a diviza contractul de achizitie publica in mai multe contracte distincte de valoare mai mica si nici de a utiliza metode de calcul care sa conduca la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achizitie publica, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta care instituie obligatii ale autoritatii contractante in raport cu anumite praguri valorice".
Pe de alta parte, daca stau bine si ma gandesc, nu putem extrapola notiunea de produs similar, (referindu-ne la utilitatea produsului si implicit la necesitatea de a hrani pacientii), la intreaga gama de alimente utilizate in spital. Este clar, ca putem grupa alimentele in produse similare dupa exemplul dat mai sus cu carnea si produse din carne, in felul acesta, estimarea valorii lor conducandu-ne la tipul de procedura de achizitie care trebuie aplicat.
Adica, ori aplici procedura de achizitie pe fiecare cod CPV care cuprinde produse similare ( cerere de oferta sau chiar licitatie publica sau poate te incadrezi la cumparare directa, ceea ce este mai greu de crezut, in functie de pragul valoric stabilit de lege) ori faci o licitatie deschisa in care consideri aceste coduri CPV care cuprind produse similare, loturi de produse.
Si eu raman la parerea mea ca mai bine aplici o procedura de achizitie, decat sa trezesti suspiciuni prin cumparari directe incalcand legea de fapt.
Cred ca auditorii ar trebui sa invete pe cei pe care ii controleaza sa aplice legea nu sa o interpreteze dupa propriile interese.
Multumesc domnule Iordache pentru precizarile de pe ANRMAP. M-au mai luminat si mi-au mai intarit convingerea ca nu gresesc cand gandesc ca nevoia implica de cele mai multe ori mai multe coduri CPV.
Poate ne mai impartaseste si altcineva parerea domniilor lor despre nevoie-estimare contract-notiunea de contract-cod CPV-procedura de achizitie.
Va multumesc

Unde scrie chestia asta:

"Produsele similare reprezinta produse cu acelasi uz sau cu uz similar care sunt grupate sub acelasi cod CPV, cum ar fi uniforme barbati si uniforme femei. In aceasta situatie procedura se alege in functie de valoarea estimata cumulata."? Nu ca ar fi ceva gresit in acest enunt, fiind logic ca toate intra la uniforme, dar unde scrie?
Daca ar fi sa luam de buna ceea ce spune respectivul reprezentant al ANRMAP, atunci te apuci si faci evaluarea valorii dupa radacina CPV (cea care contine cele mai multe zerouri) pentru ca le cuprinde pe toate. Exemplu: 03000000-1 Produse agricole, de fermă, de pescuit, de silvicultură şi produse conexe, cuprinde si 03142500-3 Ouă si 03212100-1 Cartofi. Dupa teoria expusa mai sus, daca tu ai nevoie sa cumperi oua si cartofi de cate 10.000 euro fiecare, ar trebui sa faci cerere de oferte pt ca toate intra in codul CPV 03000000-1. Iar daca este sa luam in considerare "necesitatile", ajungem si la aberatii. In acest caz ce rost mai are acest nomenclator? Si ce rost mai are art.19 din OUG34 care vorbeste de achizitia directa de 15000 euro / cod CPV / an?
Eu cred ca la ANRMAP sunt unii care nu stiu cu ce se mananca achizitiile, pt ca am gasit si eu cu cativa ani in urma pe site-ul lor descrierea pe care a postat-o Iordache si pe care o consider pertinenta.
Si mai cred ca unora le place sa despice firu'n patru pana ajung sa se incurce in ele...nu este decat o chestiune de bun simt si logica (de cele mai multe ori) pt a aplica legislatia, cel putin in aceasta privinta. Este adevarat ca legea fiind enuntata vag, da nastere la tot felul de interpretari.
Ca un exemplu pentru art.23 "Autoritatea contractanta nu are dreptul de a diviza contractul de achizitie publica in mai multe contracte distincte de valoare mai mica si nici de a utiliza metode de calcul care sa conduca la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achizitie publica, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta care instituie obligatii ale autoritatii contractante in raport cu anumite praguri valorice" - sa zicem ca necesarul tau de hartie "xerox" este de 45.000 euro/an, iar tu o imparti in trei coduri:
30197642-8 Hârtie pentru fotocopiatoare şi xerografică - 15.000 euro
30197643-5 Hârtie pentru fotocopiatoare - 15.000 euro
30197644-2 Hârtie xerografică - 15.000 euro
evitand astfel sa faci procedura si mergand pe achizitie directa.

Domnule Bogdan

Mai intai sa va multumesc pentru complimentele pe care mi le-ati adresat.
Sa stiti ca nu “imi place sa despic firu”n patru pana ajung sa ma incurc in ele”, decat atunci cand este chiar nevoie si atunci sa stiti ca nu ma incurc in ele !
Ceea ce domnul Iordache a postat pe forum se regaseste pe site-ul ANRMAP-ului la sectiunea Intrebari si Raspunsuri, am cautat si eu si am gasit.
Faptul ca legea este destul de ambigua si de vaga in exprimare , faptul ca unele explicatii la interpretarea articolelor de lege le gasim pe site-ul ANRMAP, nu este vina noastra (bine ca avem macar pe unde gasi niste raspunsuri la intrebarile noastre)
Am destul de mult bun simt si logica in a aplica legislatia de achizitii dupa 20 de ani de lucru intr-un serviciu de achizitii din sistemul sanitar si dupa 10 ani de legislatie privind achizitiile publice.
Sunt atat de multe probleme cu care ne confruntam, generate de aceste ambiguitati ale legii…
Iar atunci cand ridicam o problema sau punem o intrebare pentru a ne lamuri, sa fim luati peste picior…asa de sus….nu mi se pare corect mai ales pe un forum de specialitate.
Nimeni nu s-a nascut invatat. Unde sa ne adresam? Catre ANRMAP, fireste si , cu bucurie , incredere si speranta pe aceste forumuri de specialitate unde nu ar trebui sa fim tratati cu ironie.
Eu nu mai lucrez direct intr-o unitate sanitara….17 ani de sefie intr-un spital mi-au ajuns…Tot in sistem lucrez dar la o directie de sanatate si ma deranjeaza faptul ca tocmai cei care vin sa te controleze (vezi auditoarea de la care a pornit discutia) , care nu studiaza cu atentie legislatia in domeniul in care isi propun misiunea de audit, isi fac propria lor interpretare a legii dupa care te judeca, sau mai rau, dau indicatii gresite.
Cateodata trebuie sa mai despici firul in patru ca sa poti intelege tu , in primul rand , ca apoi sa poti explica celor care, din pacate nu prea doresc sa aprofundeze problema achizitiilor si care tot din pacate , la nivelul lor sunt direct raspunzatori de acest lucru, de asigurarea cheltuirii cu eficienta a banului public.
Vad ca nu apreciati prea mult pe cei de la ANRMAP. Dar la urma urmei , sunt cei mai in masura sa aduca ceva clarificari in domeniu, ei sunt cei care pot sa vina sa iti verifice cu adevarat procedurile de achizitii…….. iar noi trebuie sa ne adaptam , din mers, la cerintele tuturor…..
Sanatate!

Cu placere...

...dar nu va erau adresate. Ma refeream la reprezentantul ANRMAP care v-a acordat "consultanta".
Bafta!

estimare.....

Ptr. iulianasarbu. Aceeasi problema am avut-o si eu dar in urma unor discutii avute cu persoane care au participat la cursurile ANRMAP (ptr. ca nu avem bani alocati pentru cursuri de specializare!), au fost sfatuiti sa faca estimarea pe intreaga grupa CPV, adica cumularea tuturor codurilor CPV din grupa respectiva (acum gresesc ei gresesc si eu desi mi se pare destul de logic) pentru a nu diviza contractul de achizitie publica. Apropo spunei auditoarei tale ca amenda ptr. divizarea contractului conf. art.293-294 este de 35.000-70.000 RON
Acum, eu lucrez in domeniul sanitar veterinar, achizitiile sunt bazate foart mult pe substante si materiale de laborator, grupele cele mai des folosite sunt 243 si 336, etc., (unde sunt o groaza de coduri CPV), daca as tine cont doar de cod CPV ar trebuie sa fac numai achizitii directe insa cumulate depasesc cu mult pragul de la art. 55, alin.2), lit. a)
Poate ANRMAP ar trebui sa fie mult mai explicit si la art. 23 din OUG 34/2006 si sa ne precizeze clar ce inseamna divizare contractelor de achizitie publica.

Pentru konstantyn92

Multumesc pentru randurile adresate. Asa este corect, sa aplicam o procedura de achizitie. Cumpararile directe sa fie numai cele strict necesare si care se justifica temeinic.
Hai sa zicem ca la o institutie mica, al carei buget nu include sume atat de mari si pe global te poti incadra la achizitii directe, mai inteleg, dar la o unitate sanitara, chiar si un spital orasenesc sa fie, sunt de parere ca trebuie aplicate proceduri de achizitii.
Cand ai un buget de 35.000 de euro la medicamente (cum era cazul legat de auditoare) mi se pare mai corect sa faci o procedura de achizitie nu sa mergi sa cumperi direct fiecare pastila, sau fiola sau flacon din fiecare medicament in parte. La fel la alimente.
In felul acesta putem respecta principiile ordonantei si mai ales la noi in sanatate, sa se asigure utilizarea corecta si eficienta a banului public.
Sunt 10 ani de legislatie in achizitii publice, nu cred ca mai poti fi scutit si iertat ca nu cunosti legea, ca nu stii sa faci o documentatie de atribuire, ca nu stii sa aplici o procedura fie ea offline sau online, ca daca inviti la tine acasa 3 ofertanti, fara sa anunti in SEAP asa zisa ta procedura, esti incantat ca "ai aplicat" legea.....Sa nu radeti...inca mai sunt destule asemenea cazuri...
Da, ai dreptate ANRMAP ar trebui sa fie mult mai explicit in multe articole ale legislatiei de achizitii si nu numai la cursuri....ca in saracia asta bugetara cine isi mai permite sa mearga la cursuri....
Si nu numai atat..sa aiba o parere unanim valabila exprimata de toti cei care ofera explicatii de la ei....
Mi-aduc aminte la anunturile de participare de la licitatiile de medicamente , cand lucram la spital, dura cate 2-3 zile pana iti validau anuntul dar de ce...pentru ca ce era valabil pentru unii, a doua zi nu mai era valabil pentru altii care erau acolo pusi sa verifice si sa valideze anunturile....O nebunie....
In fine....trebuie dupa cum am mai spus, sa ne adaptam din mers la toate, numai sa ai bunavointa, respect si responsabilitate pentru munca pe care o depui.
Sanatate!

eu tot nu inteleg unde scrie

eu tot nu inteleg unde scrie ca alegerea procedurii se face pe grupa, cod sau necesitate , pentru ca e f periculos sa lucrezi dupa ce intelegi si in acelasi timp nu poti sa faci numai licitatii , ingreunind mersul lucrurilor

Si eu am cam aceleasi nelamuriri

daca am cerere de oferta pe codul "calculator de birou"- 30141200-1 in valoare de 28.000 ron in programul achizitiilor, pot face cumparare directa tot de calculatoare, daca adunate, cele 2 proceduri nu depasesc plafonul de cumparare directa? si in acest caz, ii pastrez cpv-ul? si unde scrie exact ca alegerea procedurii se face pe cod, sau pe necesitate? Va multumesc!

nimeni nu intelege

... pt. ca este interpretabil.

Mda..

Fratilor, cititi OUG34/06 si HG925/2006. Eu asa am facut si nu am gasit sa spuna nicaieri ca achizitia directa se face pe necesitati, grupe, etc (art.19 OUG 34/06). Cum traim in Romania, legea este ambigua in loc sa fie clara, asa ca prevederile din OUG34 trebuiesc coroborate cu cele din HG925 si altele acte normative cum ar fi L500, HG 1660, etc.
Pe de alta parte, intrucat nu avem scris negru pe alb ce trebuie facut, ci trebuie dedus din mai multe acte normative, apar situatii in care ne complicam singuri situatia.
In HG925 se spune ca a.c. isi asuma responsabilitatea pt folosirea tipurilor de proceduri de achizitie sau a cumpararii directe (deci nici vorba de 3 oferte, bla-bla, etc ci numai de asumarea raspunderii).

Livia, ai facut cerere de oferte pt calculatoare de birou 30141200-1 cu o valoare estimata de 28.000 lei, sau asa este prevazut in PAAP? Te intreb pt ca:
1. pragul de achizitie directa este de 15.000 euro, adica aprox. 64.000 lei;
2. cheltuiesti 28.000 lei pe calculatoare de birou?
3. daca achizitionezi computere (30213300-8 Computer de birou), esti pe codul si produsul gresit.
4. daca ai facut procedura deja si inca mai ai de cumparat, eu nu vad nicio problema in a face achizitie directa atat timp cat nu depasesti pragul de 15.000 euro. Nu inteleg care este treaba cu pastratul CPV-ului.

iata ce zice legiuitorul :

ART. 19
Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată conform prevederilor secţiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depăşeşte echivalentul în lei a 15.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, servicii sau lucrări. Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ, care în acest caz se consideră a fi contract de achiziţie publică, iar obligaţia respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se limitează numai la prevederile art. 204 alin. (2).
---------------
Art. 19 a fost modificat de pct. 4 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 19 din 7 martie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 156 din 12 martie 2009.

nicaieri nu exista specificatia : pe cod CPV/an !

ART. 25 din O.U.G. 34/2006
(1) Autoritatea contractanta are obligatia de a estima valoarea contractului de achizitie publica pe baza calcularii si insumarii tuturor sumelor platibile pentru indeplinirea contractului respectiv, fara taxa pe valoarea adaugata, luand in considerare orice forme de optiuni si, in masura in care acestea pot fi anticipate la momentul estimarii, orice eventuale suplimentari sau majorari ale valorii contractului.
(2) In cazul in care autoritatea contractanta a prevazut, in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta, posibilitatea de acordare a unor premii/prime pentru candidati/ofertanti, atunci determinarea valorii estimate a contractului de achizitie publica trebuie sa includa si valoarea premiilor/primelor respective.

deci se estimeaza valoarea contractului !

SECTIUNEA a 2-a
Definitii

ART. 3

f) contract de achizitie publica - contractul care include si categoria contractului sectorial, astfel cum este definit la art. 229 alin. (2), cu titlu oneros, incheiat in scris intre una sau mai multe autoritati contractante, pe de o parte, si unul sau mai multi operatori economici, pe de alta parte, avand ca obiect executia de lucrari, furnizarea de produse sau prestarea de servicii, in sensul prezentei ordonante de urgenta;

deci vorbim de o furnizare de produse (cazul nostru) si nicidecum de o furnizare de ceva (produse) care are echivalenta cu nu stiu ce cod CPV sau oricare alte coduri de bare, etc.

ART. 5 din O.U.G. 34/2006
(1) Contractul de furnizare este acel contract de achizitie publica, altul decat contractul de lucrari, care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumparare, inclusiv in rate, inchiriere sau leasing, cu sau fara optiune de cumparare.
(2) Contractul de achizitie publica ce are ca obiect principal furnizarea de produse si, cu titlu accesoriu, operatiuni/lucrari de instalare si punere in functiune a acestora este considerat contract de furnizare.
-------------
Alin. (2) al art. 5 a fost modificat de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 337 din 17 iulie 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 625 din 20 iulie 2006.

deci contractul de furnizare are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse !

onorabili slujbasi in domeniul achizitiilor publice atat am avut de demonstrat si ma inclin in fata domniilor voastre.

ovidiu

atunci cum va explicati

...faptul ca in SEAP - achizitii directe - valoare achizitii directe, se inregistreaza (automat) pt. fiecare a.c. valoarea totala a acestora care se compara cu plafonul de 15.000 euro/cod CPV ?

Nu inteleg,

explica-mi mai detaliat, te rog Cristina.

cumparari direct - SEAP

daca te duci pe SEAP -cumparari directe, ultima fereastra se intituleaza "Valori cumparari directe" - Valorile totale ale cumpararilor directe realizate pentru fiecare cod CPV. Acolo iti contabilizeaza automat cumpararile directe pe care le-ai facut intr-un an/cod CPV (le si converteste in euro) si le compara automat cu pragul de 15.000 euro.

Corect

Da, intr-adevar, sistemul face o centralizare a achizitiilor pe cod CPV/an si le compara automat cu pragul de 15%. Ce mi se pare aiurea este faptul ca eu ca ofertant pot vinde prin SEAP oua folosind codul CPV de la anvelope. Astfel, daca un alt ofertant vinde aceleiasi a.c. anvelope pe codul corect, in valoare de 15000 euro, atunci sistemul o sa-i arate ca a depasit pragul. Am inteles ca se poate modifica codul CPV atunci cand se face raportul de sfarsit de an, dar mi se pare complicat.

Nici eu nu inteleg

... oare ANRMAP centralizeaza achizitiile directe ale unei AC dupa centralizatorul din SEAP ?!? (ca banuiesc ca d'aia l-au creat...)

Cred ca asta este

Cred ca asta este posibilitatea prin care se pot sesiza daca cineva depaseste pragul de ach.directe.